Dictionar Roman Englez

Prezentul Continuu

admin — Tue, 29 Dec 2009 12:13:14 +0000

In continuare vom vedea cum se formeaza Prezentul Continuu al unui verb.

A. La forma afirmativa:

I’m running.
You’re running.
He’s running.
We’re running.
They’re running.

B. La forma interogativa se inverseaza ordinea dintre subiect si auxiliar:

Am I running?
Are you running?
Is he running?
Is she running?
Are we running?
Are you running?
Are they running?

C. La forma negativa:

I’ m not running.
You aren’t running.
He isn’t running.
She isn’t running.
We aren’t running.
You aren’t running.
They aren’t running.

D. Forma interogativ-negativa:

Am I not running ?
Aren’t you running ?
Isn’t he running ?
Isn’t she running ?
Aren’t we running ?
Aren’t you running ?
Aren’t they running ?

Prezentul Simplu

admin — Tue, 29 Dec 2009 12:03:42 +0000

In limba engleza Prezentul are doua forme: una simpla si una continua. In continuare vom vedea cum se formeaza forma simpla a Prezentului unui verb.

A. La forma afirmativa se foloseste infinitivul fara particula “to” al verbului:
to run / run

I run
You run
We run
They run

La persoana a III-a singular se adauga terminatia “-s”:
He runs
She runs

B. La forma interogativa se foloseste auxiliarul do sau does (la persoana a III-a singular) urmat de verb:

Do I run?
Do you run?
Does he run?
Does she run?
Do we run?
Do you run?
Do they run?

C. La forma negativa se foloseste do not (don’t), sau does not(doesn’t) pentru persoana a III-a singular:

I do not (don’t) run.
You do not (don’t) run.
He does not (doesn’t) run.
She does not (doesn’t) run.
We do not (don’t) run.
You do not (don’t) run.
They do not (don’t) run.

D. La forma interogativ-negativa se foloseste don’t / doesn’t, inversandu-se ordinea dintre subiect si auxiliar.

Don’t I run ?
Don’t you run ?
Doesn’t he run ?
Doesn’t she run ?
Don’t we run ?
Don’t you run ?
Don’t they run ?

Dictionar roman-englez Editura Meteor

admin — Sun, 09 Aug 2009 16:57:28 +0000

Dictionar roman-englez, Editura Meteor Press, 2004
Autor: Georgeta Nichifor

Dictionar roman-englez-roman. Cele doua dictionare sunt lucrari actuale, explicite, elaborate dupa surse lingvistice recente. Cele peste 60.000 de cuvinte sunt instrumente necesare celeor ce studiaza limba engleza, precum si traducatorilor.

Dictionar profesional roman-englez

admin — Sun, 09 Aug 2009 16:52:01 +0000

Dictionar profesional roman-englez, Editura Sign, 2008

Contine peste 510.000 definitii, dintre care peste 268.000 din domenii de specialitate: tehnica, economie, industria navala, drept, medicina, chimie, militar, constructii, telecomunicatii, textile, piata europeana, electrotehnica, masini, matematica, poligrafie, metalurgie, informatica, minerit, fizica, auto etc.

Ghid de conversatie roman-englez

admin — Sun, 09 Aug 2009 16:48:38 +0000

Ghid de conversatie roman-englez vizual, Editura Leda, 2008

Autor: Rudi Kost
Ati scapat de cautarile indelungate ale cuvintelor si de vorbitul unei engleze incorecte.
5 000 de termeni, propozitii si expresii utile in calatorie.
800 de fotografii si desene.
5 000 de cuvinte-cheie in dictionarul roman-englez si englez-roman de la final.
In plus, informatii interesante despre Marea Britanie, despre limba engleza si despre obiceiurile englezilor.
Continut: 256 pagini.

Dictionar juridic roman-englez

admin — Sun, 09 Aug 2009 16:41:53 +0000

Dictionar juridic roman-englez, Editura Lumina Lex, 2009

Autor: Vladimir Hanga

Dictionarul incearca sa contribuie la ameliorarea formularilor juridice de care relatiile internationale, care au devenit tot mai numeroase in lumea contemporana, au atata nevoie.

Continut: 450 pagini.

Dictionar frazeologic roman-englez

admin — Sun, 09 Aug 2009 16:36:15 +0000

Dictionar frazeologic roman-englez, englez-roman, Editura Teora, 2005

Autori: Adrian Nicolescu, Ioan Preda, Liliana Pamfil Teodoreanu, etc.

Acest dictionar reuneste principalele expresii curente, atat din limba romana cat si din limba engleza, organizate alfabetic; veti gasi o multitudine de expresii care va vor fi de ajutor in traducere sau retroversiune: expresii uzuale, expresii idiomatice, expresii si exemplificari contextuale, formule de salut, expresii si locutiuni specifice englezei britanice, expresii si locutiuni specifice englezei americane, expresii echivalente sau similare, din cele doua limbi: romana si engleza, proverbe.

Continut: 816 pagini.

Verbe Neregulate

admin — Sun, 09 Aug 2009 12:58:52 +0000

In tabelul de mai jos vom vedea care sunt verbele neregulate, care sunt formele lor la infinitiv, trecut si participiu trecut, precum si traducerea lor.

Infinitive	Simple Past	Past Participle	Romana
to abide	abode	abode	a locui
to arise	arose	arisen	a se ridica
to awake	awoke	awoke / awaked	a se trezi
to be	was – were	been	a fi
to bear	bore	borne	a purta
to beat	beat	beaten	a bate
to become	became	become	a deveni
to begin	began	begun	a incepe
to behold	beheld	beheld	a zari
to bend	bent	bent	a indoi
to beseech	besought	besought	a implora
to bet	bet	bet	a paria
to bid	bade	bidden	a oferi, a licita
to bind	bound	bound	a lega
to bite	bit	bitten	a musca
to bleed	bled	bled	a sangera
to bless	blest / blessed	blest / blessed	a binecuvanta
to blow	blew	blown	a sufla
to breake	broke	broken	a sparge
to broadcast	broadcast	broadcast	a transmite (prin radio)
to burn	burnt	burnt	a arde
to buy	bought	bought	a cumpara
to cast	cast	cast	a arunca
to catch	cought	cought	a prinde
to choose	chose	chosen	a alege
to cleave	cleft / clove	cleft / cleaved / cloven	a despica
to cling	clung	clung	a se agata
to come	came	come	a veni
to cost	cost	cost	a costa
to creep	crept	crept	a se tari
to cut	cut	cut	a taia
to dare	dared	dared	a indrazni
to deal	dealt	dealt	a se ocupa
to dig	dug / digged	dug / digged	a sapa
to do	did	done	a face
to draw	drew	drawn	a trage, a trasa
to dream	dreamt / dreamed	dreamt / dreamed	a visa
to drink	drank	drunk	a bea
to drive	drove	driven	a conduce
to dwell	dwelt	dwelt	a locui
to eat	ate	eaten	a manca
to fall	fell	fallen	a cadea
to feed	fed	fed	a hrani
to feel	felt	felt	a simti
to fight	fought	fought	a se lupta
to find	found	found	a gasi
to flee	fled	fled	a fugi
to fling	flung	flung	a azvarli
to fly	flew	flown	a zbura
to forbid	forbade	forbidden	a interzice
to forecast	forecast	forecast	a prevedea
to foresee	foresaw	foreseen	a prevedea
to foretell	foretold	foretold	a prezice
to forget	forgot	forgotten	a uita
to forgive	forgave	forgiven	a ierta
to forgo	forwent	forgone	a renunta (la)
to forsake	forsook	forsaken	a parasi
to freeze	froze	frozen	a ingheta
to get	got	got	a primi
to give	gave	given	a da
to go	went	gone	a merge
to grind	ground	ground	a macina
to grow	grew	grown	a creste
to hang	hung / hanged	hung / hanged	a atarna
to have	had	had	a avea
to hear	heard	heard	a auzi
to hide	hid	hidden	a ascunde
to hit	hit	hit	a lovi
to hold	held	held	a tine
to hurt	hurt	hurt	a rani
to keep	kept	kept	a tine, a pastra
to kneel	knelt	knelt	a ingenunchea
to knit	knit / knitted	knit / knitted	a tricota
to know	knew	known	a sti
to lay	laid	laid	a aseza
to lead	led	led	a conduce
to lean	leant / leaned	leant / leaned	a se inclina
to leap	leapt / leaped	leapt / leaped	a sari peste
to learn	learnt / learned	learnt / learnet	a invata
to leave	left	left	a lasa, a parasi
to lend	lent	lent	a imprumulta (cuiva)
to let	let	let	a permite
to lie	lay	lain	a fi culcat, a fi intins
to light	lit	lit	a aprinde
to lose	lost	lost	a pierde
to make	made	made	a face
to mean	meant	meant	a insemna, a avea intelesul
to meet	met	met	a intalni
to misgive	misgave	misgiven	a inspira neincredere
to mislead	misled	misled	a induce in eroare
to mistake	mistook	mistaken	a intelege gresit
to misunderstand	misunderstood	misunderstood	a intelege gresit
to outdo	outdid	outdone	a intrece
to overcome	overcame	overcome	a invinge
to overdo	overdid	overdone	a exagera, a face exces
to pay	paid	paid	a plati
to put	put	put	a pune
to read	read	read	a citi
to rebuild	rebuilt	rebuilt	a reconstrui
to rend	rent	rent	a sfasia
to rid	rid / ridded	rid / ridded	a elibera, a scapa de
to ride	rode	ridden	a calari
to ring	rang	rung	a suna
to rise	rose	risen	a se ridica
to run	ran	run	a alerga
to say	said	said	a spune
to see	saw	seen	a vedea
to seek	sought	sought	a cauta
to sell	sold	sold	a vinde
to send	sent	sent	a trimite
to set	set	set	a aseza
to sew	sewed	sewn	a coase
to shake	shook	shaken	a scutura
to shed	shed	shed	a lasa sa cada, a varsa (lacrimi)
to shine	shone	shone	a straluci
to shoe	shod	shod	a incalta
to shoot	shot	shot	a trage (cu o arma)
to show	showed	shown	a arata
to shrink	shrank	shrunk	a se strange
to shut	shut	shut	a inchide
to sing	sang	sung	a canta
to sink	sank	sunk	a se scufunda
to sit	sat	sat	a sedea
to slay	slew	slain	a ucide
to sleep	slept	slept	a dormi
to slide	slid	slid	a aluneca
to sling	slung	slung	a azvarli
to slit	slit	slit	a crapa
to smell	smelt	smelt	a mirosi
to smite	smote	smitten	a lovi
to sow	sowed	sown	a semana (seminte)
to speak	spoke	spoken	a vorbi
to speed	sped	sped	a merge repede
to spell	spelt / spelled	spelt	a scrie/pronunta litera cu litera
to spend	spent	spent	a cheltui, a petrece (timpul)
to spill	spilt / spilled	spilt / spilled	a varsa
to spin	spun	spun	a rasuci, a toarce
to spit	spat	spat	a scuipa
to split	split	split	a despica
to spoil	spoilt	spoilt	a strica
to spread	spread	spread	a intinde
to spring	sprang	sprung	a sari, a se destinde
to stand	stood	stood	a sta in picioare
to steal	stole	stolen	a fura
to stick	stuck	stuck	a infige
to stink	stank / stunk	stunk	a mirosi urat
to stride	strode	stridden	a umbla, a colinda
to strike	struck	struck / stricken	a lovi
to string	strung	strung	a insira, a incorda
to strive	strove	striven	a se stradui
to swear	swore	sworn	a jura
to sweep	swept	swept	a matura
to swell	swelled	swollen	a se umfla
to swim	swam	swum	a inota
to swing	swung	swung	a legana
to take	took	taken	a lua
to teach	tought	tought	a invata, a preda
to tell	told	told	a spune
to think	thought	thought	a gandi, a crede
to thrive	throve	thriven	a prospera
to throw	threw	thrown	a arunca
to thrust	thrust	thrust	a imbranci
to tread	trod	trodden	a pasi, a calca
to underlie	underlay	underlain	a sustine, a sta la baza
to understand	understood	understood	a intelege
to upset	upset	upset	a rasturna
to wake	woke	woken	a se trezi
to wear	wore	worn	a purta, a imbraca
to weave	wove	woven	a tese
to weep	wept	wept	a plange
to wet	wet	wet	a uda
to win	won	won	a castiga
to wind	wound	wound	a se rasuci, a serpui
to withdraw	withdrew	withdrawn	a (se) retrage, a retracta
to work	worked	worked / wrought	a lucra
to wring	wrung	wrung	a frange, a stoarce
to write	wrote	written	a scrie

Zilele Saptamanii

admin — Sun, 09 Aug 2009 12:47:18 +0000

In limba engleza zilele saptamanii se scriu cu litera mare.
Denumirile zilelor saptamanii provin din timpurile vechilor credinte cand fiecare zi era consacrata unui zeu sau unui eveniment sacru:

Monday – provine din anglosaxonul day of the moon, adica ziua lunii.
Tuesday – provine de la Tiu, fiul Zeului Odin.
Wednesday – provine de la Odin, numit in engleza Odin sau Woden.
Thursday – provine de la Zeul Thor era venerat joia.
Friday – provine de la Zeita Frei sau Frigg.
Saturday – provine de la Saturn.
Sunday – provine de la anglosaxonul day of the Sun, adica ziua Soarelui.

Monday - Luni
Tuesday - Marti
Wednesday - Miercuri
Thursday - Joi
Friday - Vineri
Saturday - Sambata
Sunday - Duminica

Verbul To Have

admin — Sun, 09 Aug 2009 12:45:49 +0000

Verbul auxiliar have se utilizeaza in formarea timpurilor verbale, a formelor negative si interogative. Verbul Have in combinatie cu participiul trecut formeaza timpurile perfecte.

Forma afirmativa:

I have – Eu am
You have - Tu ai
He has - El are
She has - Ea are
It has - El/Ea are
We have - Noi avem
You have - Voi aveti
They have - Ei/Ele au

Forma interogativa:

Have I? - Am eu?
Have you? - Ai tu?
Has he? - Are el?
Has she? - Are ea?
Has it? - Are el/ea?
Have we? - Avem noi?
Have you? - Aveti voi?
Have they? - Au ei/ele?

Forma negativa:

I have not - Eu nu am
You have not - Tu nu ai
He has not - El nu are
She has not - Ea nu are
It has not - El/Ea nu are
We have not - Noi nu avem
You have not - Voi nu aveti
They have not - Ei/Ele nu au

Verbul To Do

admin — Sun, 09 Aug 2009 12:44:19 +0000

Verbul auxiliar do se utilizeaza in formarea timpurilor verbale, a formelor negative si interogative.
Auxiliarul do se foloseste pentru a forma negativul si interogativul prezentului sau trecutului simplu. In propozitii afirmative, verbul do se foloseste doar pentru evidentiere sau contrast.

Forma afirmativa:

I do - Eu fac
You do - Tu faci
He does - El face
She does - Ea face
It does - El/Ea face
We do - Noi facem
You do - Voi faceti
They do - Ei/Ele fac

Forma interogativa:

Do I? - Fac eu?
Do you? - Faci tu?
Does he? - Face el?
Does she? - Face ea?
Does it? - Face el/ea?
Do we? - Facem noi?
Do you? - Faceti voi?
Do they? - Fac ei/ele?

Forma negativa:

I do not - Eu nu fac
You do not - Tu nu faci
He does not - El nu face
She does not - Ea nu face
It does not - El/Ea nu face
We do not - Noi nu facem
You do not - Voi nu faceti
They do not - Ei/Ele nu fac

Verbul To Be

admin — Sun, 09 Aug 2009 12:42:46 +0000

Verbul auxiliar be se utilizeaza in formarea timpurilor verbale, a formelor negative si interogative. Verbul Be ca auxiliar, este folosit pentru a forma aspectul continuu, in combinatie cu participiul prezent.

Forma Afirmativa

I Am - Eu sunt
You Are - Tu esti
He Is - El este
She Is - Ea este
It Is - El/Ea Este
We Are - Noi suntem
You Are - Voi sunteti
They are - Ei sunt

Forma Interogativa

Am I? - Sunt eu?
Are you? - Esti tu?
Is he? - Este el?
Is she? - Este ea?
Is it? - Este el/ea?
Are we? - Suntem noi?
Are you? - Sunteti voi?
Are they? - Sunt ei/ele?

Forma Negativa

I am not - Eu nu sunt
You are not - Tu nu esti
He is not - El nu este
She is not - Ea nu este
It is not - El/Ea nu este
We are not - Noi nu suntem
You are not - Voi nu sunteti
They are not - Ei/Ele nu sunt

Substantivul

admin — Sun, 09 Aug 2009 12:40:40 +0000

Substantivele sunt de doua tipuri: substantive comune si substantive proprii.

Substantivele comune desemneaza fiinte (oameni si animale) si obiecte / lucruri.

Exemple:

Fiinte - man, woman, teacher, doctor
Obiecte (lucruri) - school, car, hotel, shop

2. Substantivele proprii desemneaza nume de familie si prenume, nume de munti, orase, tari, ape …

Substantivul, in limba engleza, are patru genuri:

- genul masculin = substantive care denumesc persoane de gen masculin
(boy, man)
- genul feminin = substantive care denumesc persoane de gen feminin
(woman, girl)
- gen neutru = substantivele care denumesc obiecte si animale
(dog, window)
- genul comun = substantivele care au aceeasi forma atat la masculin cat si la feminin
(teacher, doctor)

Pronumele Relativ

admin — Sun, 09 Aug 2009 12:38:49 +0000

Pronumele relativ face referire la un substantiv sau inlocuitor substantival mentionat in contextul aterior (antecedent) si leaga propozitia sau grupul de cuvinte care explica sau da mai multe detalii despre substantivul antecedent de propozitia continand substantivul determinat.

who - pe care

whose - al (a, ai, ale) carui, careia, carora

what - ce, ceea ce

which - care, pe care (pt. lucruri, obiecte)

that - care

Pronumele Reflexive si de Intarire

admin — Sun, 09 Aug 2009 12:35:52 +0000

Pronumele reflexive insotesc un verb si se refera la subiect. Se folosesc atunci cand subiectul si complementul direct se refera la aceeasi persoana.
Pronumele de intarire insoteste substantive sau pronume personale pentru a le sublinia. Ca forma sunt identice cu pronumele reflexive.

myself - ma, insumi, insami

yourself - te, insuti, insati

himself - se, insusi

herself - se, insesi

itself - se, insusi, insasi (neutru)

ourselves - ne, insine, insene

yourselves - va, insiva, inseva

themselves - se, insisi, insesi

Pronumele Posesive

admin — Sun, 09 Aug 2009 12:31:20 +0000

Aceste tipuri de pronume se folosesc in propozitii in care se doreste identificarea unui obiect prin referirea la posesor.
Pronumele posesive sunt folosite pentru a inlocui adjective posesive si substantivele lor. Cand relatia de posesie e aratata impreuna cu obiectul posedat, aveam de-a face cu un adjectiv posesiv.

mine - al meu, a mea

yours - al tau, a ta

his - al sau (a lui), a sa (a lui)

hers - al sau (a ei), a sa (a ei)

its own - al sau, a sa (neutru)

ours - al nostru, a noastra

yours - al vostru, a voastra

their - al lor, a lor

Pronumele Personal

admin — Sun, 09 Aug 2009 12:28:45 +0000

Pronumele este partea de vorbire care tine locul unui substantiv. Pronumele personal face referire la o persoana care face actiunea sau asupra careia se rasfrange actiunea.

- pronumele personal la persoana I sg. (I) se scrie intotdeauna cu litera mare oricare ar fi locul lui in propozitie.
- pronumele personal are functia de subiect sau nume predicativ in Nominativ.
- pronumele in cazul Acuzativ este folosit cu functia sintactica de complement direct sau complement indirect.
- pronumele personal in Dativ are functia sintactica de complement indirect
- pronumele personal it se foloseste pentru a inlocui substantive care denumesc lucruri, animale.

I = Eu

You = Tu

He = El

She = Ea

It = El, Ea (pentru obiecte, lucruri neinsufletite)

We = Noi

You = Voi

They = Ei

Pronumele Nehotarat

admin — Sun, 09 Aug 2009 12:25:22 +0000

Un pronume nehotarat face referire la ceva ce nu este definit, specific sau exact. Daca aceste forme preceda un substantiv nu mai sunt pronume, ci determinanti substantivali. Atat in engleza britanica cat si in cea americana, pronumele nehotarate anyone, anybody, someone, somebody, everyone, everybody, no-one sunt din punct de vedere gramatical la singular si trebuie folosite cu un verb la singular.
Formele lui “some” se folosesc la afirmativ, iar formele lui “any” la negativ si interogativ.

some + body/one/thing

somebody - cineva

someone - cineva, careva

something - ceva

any + body/one/thing

anybody - cineva

anyone - oricine

anything - ceva, orice, nimic

no + body/one/thing

nobody - nimeni

noone - nici unul

nothing - nimic

Pronumele Interogativ

admin — Sun, 09 Aug 2009 12:10:55 +0000

Este folosit in constructiile interogative, introducand intrebari, propozitii interogative directe sau indirecte.
Cand pronumele interogative sunt in cazul nominativ, auxiliarul verbului “to do” nu se foloseste.

who? - cine?

who? - pe cine?

whose? - al (a, ai, ale) cui?

what? - care?, pe care,ce?

which? - (pe) care dintre?

Pronumele Demonstrativ

admin — Sun, 09 Aug 2009 12:03:22 +0000

Pronumele demostrative pot functiona atat ca pronume, cat si ca determinanti substantivali. This si these sugereaza ideea de apropiere temporala sau spatiala, pe cand that si those sugereaza ideea de departare. Aceasta idee de departare se poate transforma chiar in dispret sau instrainare afectiva. Pronumele demonstrative se acorda in numar cu substantivul pe care il inlocuiesc.

this - acesta, aceasta, asta

that - acela, aceea, ala, aia

these - acestea, acestia, astia, astea

those - acelea, aceia, aia, alea

Numeralul Ordinal

admin — Sun, 09 Aug 2009 11:45:13 +0000

Arata ordinea, locul pe care se afla un obiect, o actiune, un eveniment, etc. dintr-o multitudine de obiecte, evenimente, etc.
Pentru a forma un numeral ordinal adaugati terminatia -th la numeralul cardinal.
Atunci cand un numeral cardinal se termina in -y, acesta se schimba in -ie inainte de a se adauga -th.

1st first
2nd second
3rd third
4th fourth
5th fifth
6th sixth
7th seventh
8th eighth
9th ninth
10th tenth

11th eleventh
12th twelvth
13th thirteenth
14th fourteenth
15th fifteenth
16th sixteenth
17th seventeenth
18th eighteenth
19th nineteenth
20th twentieth

21st twenty-first
22nd twenty-second
23rd twenty-third
24th twenty-fourth
25th twenty-fifth

30th thirtieth
40th fortieth

100th hundredth
1,000 thousandth
1,000,000 millionth

Numeralul Cardinal

admin — Sun, 09 Aug 2009 11:42:42 +0000

Numeralul cardinal se foloseste cand se indica numarul unei case, al unui tramvai, al lectiei etc. si el urmeaza substantivului respectiv.
Un lucru care trebuie evidentiat e faptul ca in limba engleza se foloseste virgula pentru a separa miile. Ati observat probabil faptul ca dupa numarul 1 din 1000 se adauga virgula, rezultand in scris 1,000.

- se foloseste cratima intre numeralul zecilor si cel al unitatilor
- mentionarea conjunctiei and este obligatorie inaintea grupului zecilor si unitatea finala
- punctul se foloseste pentru a marca zecimalele
- in cadrul numeralului cardinal “hundred”, “thousand”, “million” nu au forma de plural
- numeralul A (ONE) BILLION are sensul de un trilion in Anglia si un miliard in S.U.A.
- anii se citesc in grupe de doua cifre
- numerele de telefon se citesc pronuntandu-se fiecare cifra

1 one
2 two
3 three
4 four
5 five
6 six
7 seven
8 eight
9 nine
10 ten

11 eleven
12 twelve
13 thirteen
14 fourteen
15 fifteen
16 sixteen
17 seventeen
18 eighteen
19 nineteen
20 twenty

21 twenty-one
22 twenty-two
23 twenty-three
24 twenty-four
25 twenty-five
26 twenty-six
27 twenty-seven
28 twenty-eight
29 twenty-nine
30 thirty

40 forty
50 fifty
60 sixty
70 seventy
80 eighty
90 ninety

100 one hundred
200 two hundred
300 three hundred
400 four hundred
500 five hundred
600 six hundred
700 seven hundred
800 eight hundred
900 nine hundred

162 one hundred and sixty-two
187 one hundred and eighty-seven
407 four hundred and seven

1,000,000 one million

Masura Timpului

admin — Sun, 09 Aug 2009 11:32:16 +0000

Noi masuram timpul (time) de obicei in secunde, minute, ore, zile, saptamani, luni si ani.

1000 milliseconds - 1 second
60 seconds - 1 minute
60 minutes - 1 hour
24 hours - 1 day
7 days - 1 week
28, 29, 30 or 31 days - 1 month
365 or 366 days - 1 year
12 months - 1 year
10 years - 1 decade
100 years - 1 century
1000 years - 1 millennium

Cum intrebi cat este ceasul ? – Asking the time

What’s the time?
What time is it?

Cum spui cat este ceasul ? – Telling the time

Ca sa raspunzi la intrebarea Cat este ceasul? poti sa zici “The time is…” sau “It’s…”.

Mai jos este afisat modul in care poti sa raspunzi la intrebarea: Cat este ceasul ?

It’s…

3.00 three o’clock
3.02 just gone three o’clock
3.03 three minutes past three
3.05 five past three
3.09 nine minutes past three
3.10 ten past three
3.15 a quarter past three
3.20 twenty past three
3.21 twenty-one minutes past three
3.25 twenty-five past three
3.30 half past three
3.35 twenty-five to four
3.40 twenty to four
3.45 a quarter to four
3.50 ten to four
3.55 five to four
3.57 three minutes to four
3.58 nearly four c’clock
4.00 four o’clock

Lunile anului

admin — Sun, 09 Aug 2009 11:29:29 +0000

Lista de mai jos cuprinde lunile anului utilizate in tarile vorbitoare de engleza si in multe alte parti ale lumii. Lista arata ordinea lunilor, incepand din luna Ianuarie – January (prima luna) si pana in luna Decembrie – December (ultima luna).

Numele lunilor anului se scriu cu litera mare in limba engleza, fiind considerate substantive proprii: April – aprilie.

Ianuarie - January
Februarie - February
Martie - March
Aprilie - April
Mai - May
Iunie - June
Iulie - July
August - August
Septembrie - September
Octombrie - October
Noiembrie - November
Decembrie – December

Culori Uzuale

admin — Sun, 09 Aug 2009 11:27:50 +0000

Numim culoare perceptia de catre ochi a uneia sau a mai multor frecvente (sau lungimi de unda) de lumina. In cazul oamenilor aceasta perceptie provine din abilitatea ochiului de a distinge cateva (de obicei trei) analize filtrate diferite ale aceleiasi imagini. Perceptia culorii este influentata de biologie (unii oameni se nasc vazand culorile diferit, altii nu le percep deloc – daltonism), de evolutia aceluiasi observator, sau de culorile aflate in imediata apropiere a celei percepute (aceasta fiind explicatia multor iluzii optice).

Culoarea, notiune perceptiva, nu trebuie confundata cu lungimea de unda, notiune fizica. Ochiul uman este incapabil sa distinga intre galbenul monocromatic (o singura lungime de unda) şi o compozitie de verde si rosu.

Mai jos este prezentata o lista cu cele mai folosite culori si cu traducerea lor in engleza.

violet - violet
indigo - indigo
albastru - blue
verde - green
galben - yellow
portocaliu - orange
rosu - red
alb – white
gri - grey
negru - black
maro - brown
roz - pink

Articolul

admin — Sun, 09 Aug 2009 11:17:44 +0000

Definitie:

Reprezinta un determinant substantival care contribuie la realizarea intelesului unui substantiv intr-o propozitie.

Articolul nehotarat (care se traduce in romana: un, o):

a = se foloseste inaintea unei consoane (a box)
an = se foloseste inaintea unei vocale (an egg)

Articolul nehotarat este acelasi pentru toate genurile. Trebuie tinut cont atunci cand vorbim ca articolul nehoratat nu se accentueaza si nici nu se face pauza dupa el. La plural nu exista articol nehotarat (atunci cand este cazul se folosestie some = niste, unele).

Articolul horatat:

Are aceeasi forma atat la singular cat si la plural, la toate genurile: THE. In vorbire, articolul hotart nu se accentueaza si nici nu se face pauza dupa el.

Tipuri de articole:

Articolul Hotarat - THE
Articolul Nehotarat - A / AN
Articolul zero (forma implicita sau neexprimata)

Anotimpuri

admin — Sun, 09 Aug 2009 11:15:20 +0000

In total sunt patru anotimpuri: iarna, primavara, vara si toamna.
Iarna este unul dintre cele patru anotimpuri ale zonei temperate. Vremea este mai rece în perioada iernii, fiind anotimpul cu cele mai mici temperaturi si zilele cele mai scurte.
Primavara marcheaza tranzitia de la iarna spre vara.
Toamna este anotimpul care face legatura intre vara si iarna.
Vara este anotimpul care începe cu ziua de 22 iunie – solstitiul de vara si se incheie cu ziua de 23 septembrie – echinoctiul de toamna in emisfera nordica. Neoficial, in unele state, vara incepe pe 1 mai (in Irlanda), pe 1 iunie in majoritatea statelor si chiar pe 1 iulie in unele state.

Winter - Iarna

Spring - Primavara

Summer – Vara

Autumn - Toamna

Alfabetul Limbii Engleze

admin — Sun, 09 Aug 2009 11:07:07 +0000

Alfabetul limbii engleze este setul de caractere folosit pentru scrierea limbii engleze actuale. In mare masura aceste caractere sunt aceleasi cu cele din alfabetul latin, diferenta constand in adaugarea in secolul al XVI-lea a literelor U şi J care nu existau in limba latina. Din punct de vedere al originii cuvintelor, cuvintele de origine franceza ocupa un procent de 28.3 %, cele de origine latina 28.2 %, cuvintele din alte limbi de origine germanica 25 %, iar cele provenind din limba greaca 5.32 %.

a [ei]

b [bi:]

c [si:]

d [di:]

e [i:]

f [ef]

g [dji:]

h [eitch]

i [ai]

j [gei]

k [kei]

l [el]

m [em]

n [en]

o [ou]

p [pi:]

q [kju:]

r [a:]

s [es]

t [ti:]

u [ju:]

v [vi:]

w ['dablju:]

x [eks]

y [wai]

z [zed]

Adjectivele Posesive

admin — Sun, 09 Aug 2009 11:01:08 +0000

Desemneaza raportul de posesie dintre un posesor si ceea ce acesta poseda. In limba engleza adjectivele posesive se acorda in numar si gen cu posesorul. Ca toate adjectivele din limba engleza, acesta se pune inaintea substantivului. Prezenta unui adjectiv posesiv face sa cada articolul.

My - meu, mea, mei , mele

Your - tau, ta, tai, tale

His - lui, sau

Her - ei, sau, sa, sale

Its (pers III neutru) - lui, ei , sau, sa, sale

Our - nostru, noastra

Your - vostru, voastra

Their - lor

Adjectivele Demonstrative

admin — Sun, 09 Aug 2009 10:56:49 +0000

Desemneaza fiinte sau lucruri pe care le aratam precizand in acelasi timp apropierea sau departarea in timp sau spatiu.

- anuleza articolul substantivului
- invariabil ca forma (masculin / feminin)
- se aseaza in fata substantivului pe care il determina
- daca nu determina un substantiv devine pronume demonstrativ

Pentru apropiere:

This – acest, acesta, aceasta
These – acestia, acestea

Pentru departare:

That – acela, aceea
Those – aceia, acelea